Ce este boala parodontală (parodontoza)?

Parodontoza este o afecțiune cronică de tip inflamator provocată de flora microbiană de la nivelul gurii, manifestându-se prin îmbolnăvirea aparatului de susţinere a dintelui (gingia, osul şi ligamentul care susţin rădăcina dentară). Conform statisticilor, incidenţa bolii parodontale a crescut în ultimii ani, ajungând la un procent alarmant, ea devenind "boală secolului" în medicină dentară. Astfel, aproximativ 70% din populaţia globului suferă de diferite forme de afectare a parodontiului marginal, fie sub forme uşoare (simple sângerări gingivale, gingivite), fie sub forme severe (parodontoză cu avulsia progresivă a tuturor dinţilor). Parodontoza  evoluează în timp îndelungat şi progresiv cu simptome discrete. În prima fază apare inflamatia gingiei - gingivită - manifestată prin modificarea culorii spre roşu violaceu, papile inflamate desprinse de pe dinţi, dureri, senzaţia de prurit gingival, sângerări la periaj. Treptat boală evoluează spre structurile profunde, gingia începe să se retragă de pe dinţi, antrenând apoi şi osul alveolar, apar pungile parodontale.

În final dinții sunt expulzaţi din alveolele dentare. Pierderea osoasă nu va mai putea fi compensată în întregime prin tratamentul parodontal, însă prin diagnosticarea precoce, prezentarea cu regularitate a pacientului la control şi instituirea măsurilor corespunzătoare încetineşte foarte mult evoluţia bolii (când stadiul bolii este avansat) sau chiar se opreşte (când stadiul este incipient).

Principalele simptome ale parodontozei sunt:

  •     inflamaţie şi sângerări gingivale la periaj;
  •     halenă şi gust neplăcut;
  •     senzaţia de tensiune la nivelul gingiilor;
  •     adâncirea şanţului gingival.

Factorii favorizanți ai parodontozei sunt generali şi locali.

  • Factorii generali ţin de predispoziţia genetică, boli cronice (diabet), stresul, imunitatea scăzută, stări biologice precum sarcina sau pubertatea. Tot ca factori generali sunt incriminaţi şi fumatul, consumul de cafea şi băuturi alcoolice în exces.
  • Factorii locali sunt: malpoziţiile dentare; carii netratate; lucrările protetice vechi; igienă bucală deficitară; placă bacteriană şi tartrul.

Tratamentul paradontozei este complex, constând în eliminarea factorilor cauzali.

În funcţie de momentul în care se intervine, boala poate fi vindecată complet sau numai stopată din evoluţie.

În prima etapă se impune o igienizare completă a cavităţii bucale, constând în detartraje profesionale repetate şi dezinfectare profundă cu preparate pe baza de clorhexidină. În reuşita tratamentului cooperarea pacientului este esenţială. Acesta trebuie să înţeleagă necesitatea vizitelor regulate la medicul stomatolog, cel puţin o dată la 4-6 luni, pentru detartraj şi chiuretaj subgingival (aşa zisul chiuretaj în câmp închis). De asemenea pot fi necesare aplicaţii locale de substanţe medicamentoase antiinflamatoare, antimicrobiene sau administrarea de antibiotice pe cale orală. Pacientul va fi instruit pentru menţinerea igienei orale prin periaj corect, folosirea apei de gură, aței dentare, periuţelor interdentare.

În etapa  a doua, tratamentul poate consta în aplicaţii locale de antiinflamatoare şi antibiotice, intervenţii chirurgicale parodontale (chiuretaj subgingival, gingivectomii, operaţii cu lambou, adiții osoase), tratamentul endodontic şi de imobilizare a dinţilor prin lucrări protetice realizate din material biocompatibil, cum este ceramică pe suport de zirconiu.

În a treia etapă, când boală parodontală este într-un stadiu avansat, este recomandată extracţia dinţilor mobili şi înlocuirea acestora cu implanturi, protezarea efectuându-se în acest caz prin lucrări dentare fixe sau, atunci când situaţia o cere, prin lucrări protetice mobilizabile.

Parodontoza este o boală ce poate fi prevenită cu destul de multă uşurinţă. Trebuie doar să îţi impui câteva reguli zilnice de îngrijire şi să mergi periodic la controale medicale. Aceste mici amănunte te vor face să îţi păstrezi un zâmbet sănătos şi frumos.

Cum putem preveni paradontoza?

Cea mai bună cale de a preveni apariţia acestei boli este o igienă orală corespunzătoare. Aceasta înseamnă periajul corect de minim două ori pe zi, cu o durata de 3-5 minute şi folosirea unei ațe dentare şi periuţelor interdentare.

Cum îţi îngrijeşti dinții când ai parodontoză?

Pasul 1. Spală-ţi dinții corespunzător de două ori pe zi. Principalii factori de apariţie ai parodontozei sunt placa bacteriană şi tartrul, care, cu trecerea timpului şi în urma unei igiene precare, se acumulează pe suprafaţa dentară şi sfârşesc prin a afecta gingiile.

Pasul 2. Mergi la un consult medical de cel puţin trei ori pe an. Numai un medic poate trata acest tip de inflamaţie. Detartrajul este necesar pentru că permite curăţarea dinţilor, desprinzând practic depozitele de tartru.

Pasul 3. Achiziţionează o periuţă de dinţi adaptată nevoilor tale. În funcţie de starea gingiilor este recomandat să foloseşti o anumită periuţă de dinţi . De exemplu, dacă gingiile tale sunt inflamate şi sângerează, ai nevoie de un produs cu "perii" moi, care să nu irite şi mai tare ţesuturile deja lezate.

Pasul 4. Foloseşte o apă de gură antiseptică. Apă de gură este special creată pentru probleme gingivale (cu concentraţii diferite de clorhexidină în funcţie de caz – produs anitiseptic folosit pentru prevenirea depunerii plăcii bacteriene ). Prin clătirea cu această soluţie dinții sunt curăţaţi mai bine, deoarece lichidul pătrunde în locurile în care periuţă nu ajunge. Efectul său antibacterian este foarte important pentru eliminarea bacteriilor, iar mirosul plăcut împrospătează respiraţia.

Ce alte complicaţii cauzează paradontoză ?

Persoanele care nu tratează parodontoza de la primele simptome (sângerarea gingiilor) prezintă un risc de două ori mai mare de a suferi de boli de inima. Bacteriile responsabile de paradontoză pot ajunge în sânge la arterele inimii dând fenomene inflamatorii şi îngustări ale arterelor ce pot duce la infarct. Riscul de infarct creşte proporţional cu gravitatea bolii parodontale.